Jocul Bucuriei

"-Dumneata nu pari să ai nici o problemă să te bucuri pentru toate, raspunse Nancy, oftand la amintirea încercărilor curajoase ale Pollyanei de a-i plăcea cămăruța sărăcăcioasa de la mansardă.
  Pollyanna râse încet.
  -Păi, oricum, ăsta-i jocul, știi...
  -Jocu'?
  -Da, jocul de-a "bucuria, pur și simplu".
  -Oare despre ce tot vorbesti?
  -Păi, e un joc. Tata m-a învățat, și e minunat, reluă Pollyanna. Îl jucam tot timpul, încă de când eram o fetița foarte, foarte mică. Le-am spus și doamnelor din Comitet și îl jucau și ele - unele.
   -Cum e? Măcar că nu-i mare lucru de capul meu la jocuri.
   -Am inceput cu niste cârje care au venit într-un pachet misionar.
   -Cârje!
   -Da. Înțelegi, eu am vrut o păpușă, iar tata le-a scris pentru asta; dar când a venit pachetul, doamna a spus că nu venise nici o păpușă, ci doar o pereche de cârje mici. Așa că le-a trimis, că poate aveau să fie de folos văd Cernu copil, cândva. Și atunci am început jocul.
   -Trebuie să spun că nu văd nici un joc în traba asta, nu, deloc! declară Nancy, aproape îmbufnată.
   -O, ba da; jocul era pur și simplu să găsești în orice ceva de care să te bucuri - nu conteaza ce, reluă Pollyanna serioasă. Și am început jocul chiar atunci,  odată cu sosirea cârjelor.
   -Ei, vai de mine! Nu văd nimica de bucurie - să primești o pereche de cârje când ai vrut o păpușă!
   Pollyanna bătu din palme.
   -Este, este, zise ea, cu glas subțirel. Dar nici eu nu mi-am dat seama de asta, la început, Nancy, adăugă ea repede, cu sinceritate.A trebuit să-mi spună tata.
   -Atunci, ce-ar fi să-mi explici dumneata și mie, zise Nancy, pierzându-și răbdarea.
   -Prostuțo! Păi, pur și simplu, să te bucuri că nu ai nevoie de ele, spuse Pollyanna, triumfatoare. Vezi ce ușor e - când știi cum?
   -Ei, e un pic ciudat! șopti Nancy, privind-o pe Pollyanna cu ochi aproape temători.
   -O, dar nu-i ciudat, e frumod, zise Pollyanna cu entuziasm. Și de atunci l-am jucat mereu. Și ca cât ne era mai greu, cu atât era mai mare bucuria de a-l juca; numai că... uneori e aproape imposibil de greu - ca atunci când tatăt tău merge în Cer și nu mai rămâne nimeni cu tine decât doamnele din Comitet.
    -Da, sau atunci când ești pusă într-o cămăruță mică, tocma' în vârful casei, cu nimica înăuntru, bombăni Nancy.
    -Asta a fost o încercare grea, la început, recunoscu ea, mai ales că mă simțeam oarecum singură. Pur și simplu nu mă simțeam în stare să joc jocul și, oricum, îmi doream tare mult să am parte de lucruri frumoase! Apoi s-a întamplat că m-am gânditcât urăsc să-mi văd pistruii în oglindă; după aceea am văzut pe geam tabloul acela minunat; așa că atunci mi-am dat seama că am găsit lucrurile pentru care să măsăqucur. Vezi tu, vând cauți cu dinadinsul lucrurile care să-ți aducă bucurie, le cam uiți pe celelalte - ca păpușa pe care ai vrut-o, știi.
   -Hm! făcu Nancy ca și cum i se pusese un nod în gâta.
   -De obicei, acest joc nu durează prea mult, oftă Pollyanna; și acum, de multe ori, doar mă gândesc la aceste lucruri frumoase, știi, oarecum inconștient. Așa de tare m-am oișnuit să-l joc. E un joc încântător. T-tata și cu mine ajunseserăm să-l îndragim atât demult... îngâimă ea. Poate mătușa Polly o să vrea să-l joace, totuși, adăugă ea pe gânduri.
     -Oh, Doamne Sfinte! Ea! șopti Nancy ca pentru sine.
    Apoi, tare, spuse cu hotărâre:
    -Ascult-aici, domnișoară Pollyanna. Nu zic că o să-l joc bine și nu zic că aș ști cum, otricum; dar o să-l joc cu dumneata, cum o să pot; da, chiar așa!
    -O, Nancy, se bucură Pollyanna, imbrățișând-o din toată inima. O să fie grozav! O să ne distrăm pe cinste, nu?
    -Ăăă... poate, admise Nancy, cu îndoială. vădită. Dar nu trebuie să te bazezi prea mult pe mine,Nicând n-a fost mare lucru de mine la jocuri, da' o sa-ncerc cât pot de bine cu-ăsta. O să ai pe cineva cu care să-l joci, oricum, sfârși ea, în timp ce intrau împreună in bucătărie.
         (Eleanor H. Porter -- Pollyanna jocul                                                                      bucuriei)
Pe

     Pe mine m-a impresionat mult jocul Pollyannei, de aceea vă provoc să-l jucați și voi și să-mi spuneți printr-un comentariu cum va ieșit.