Educaţia
muzicală în anii de studiu ajută la dezvoltarea unor abilități utile în viața
de zi cu zi. Este concluzia unei cercetări efectuate de neurologii de la
Universitatea Northwestern din Statele Unite şi făcută publică de către
Asociaţia Americană pentru Progresul Ştiinţei (AAAS).
Autorul studiului, profesorul Nina Kraus, spune că educaţia muzicală de care beneficiază copiii – din clasa I-a până în clasa a XII-a – le poate dezvolta acestora abilităţile de procesare senzorială a limbajului. „A cânta la un instrument poate ajuta copiii şi tinerii să proceseze mult mai bine discursul oral, în clasele zgomotoase, şi să interpreteze cu mai multă acurateţe nuanţele limbajului care sunt induse prin schimbări subtile ale tonului vocii”, a declarat Nina Kraus, care predă neurobiologie, psihologie şi stiinţele comunicării în cadrul Universităţii Northwestern.
Bazându-se pe cercetarea sa, dar şi pe alte cercetări anterioare, Kraus susţine ideea că educaţia muzicală ar putea fi o strategie pentru eficientizarea dezvoltării copiilor obişnuiţi, dar şi a celor care suferă de dislexie sau de autism.
Autorul studiului, profesorul Nina Kraus, spune că educaţia muzicală de care beneficiază copiii – din clasa I-a până în clasa a XII-a – le poate dezvolta acestora abilităţile de procesare senzorială a limbajului. „A cânta la un instrument poate ajuta copiii şi tinerii să proceseze mult mai bine discursul oral, în clasele zgomotoase, şi să interpreteze cu mai multă acurateţe nuanţele limbajului care sunt induse prin schimbări subtile ale tonului vocii”, a declarat Nina Kraus, care predă neurobiologie, psihologie şi stiinţele comunicării în cadrul Universităţii Northwestern.
Bazându-se pe cercetarea sa, dar şi pe alte cercetări anterioare, Kraus susţine ideea că educaţia muzicală ar putea fi o strategie pentru eficientizarea dezvoltării copiilor obişnuiţi, dar şi a celor care suferă de dislexie sau de autism.
Nina Kraus,
care este şi directorul Laboratorului de Neuroştiinţe Auditive, a menţionat că
„sistemul auditiv uman este reglat foarte fin de experienţa pe care omul a
avut-o cu sunetele de-a lungul vieţii.” Totodată, Kraus menţionează că
„îmbunătăţirile vizibile la nivelul creierului indivizilor cu educaţie muzicală
nu constă doar într-o amplificare a receptivităţii volumului, ci este vorba de
o capacitate de a selecta sunetul relevant din semnalul sonor.”
Preocupări în legătură cu beneficiile terapeutice ale
muzicii are şi profesorul de neurologie Gottfried Schlaug, de la Facultatea de
Medicină din cadrul Universităţii Harvard. El a arătat că, datorită faptului că
centrele neuronale responsabile cu vorbirea şi cele active atunci când cineva
cântă sunt diferite, este posibil ca pacienţii care şi-au pierdut capacitatea
de a vorbi în urma unui atac de cord, să se recupereze dezvoltând centrul
pentru cântat.
Profesorul Schlaug a demonstrat printr-un experiment că pacienţi incapabili să verbalizeze cuvinte într-o conversaţie pot pronunţa corect cuvintele atunci când cântă. Explicaţia pe care o aduce neurologul acestui fenomen stă în capacitatea creierului de a se redresa după o traumă. Un rol foarte important în redresare îl constituie faptul că, deşi cele mai multe dintre conexiunile neuronale responsabile de actul vorbirii şi de auz au loc în emisfera stângă a creierului, atunci când aceasta este afectată „emisfera dreaptă preia din roluri”.
- dezvoltă încrederea în sine
- creşte respectul de sine
- dezvoltă abilităţi de comunicare şi exprimare verbală şi non-verbală a sentimentelor,trairilor
- optimizează capacitatea de relaţionare
- dezvoltă gândirea pozitivă
- dezvoltă capacităţile morale si spirituale
- dezvoltă capacităţile cognitive (memorie,atenţie,limbaj,concentrare,sintetizare,gândire logică etc.)
- optimizează independenta
- se descopera pe sine
- perfecţionează capacitatea de autocunoaştere şi autoacceptare
- dezvoltă capacitatea de integrare în societate
- dezvoltă creativitatea si a sensibilitatea
- vizează negativismul : ’’Nu stiu’’,’’Nu pot’’,’’Nu sunt bun ‘’Nu vreau’’,’’Nu fac’’
- atenuează timiditatea şi blocajele emoţionale
- diminuează problemele de integrare socială
- atenuează nervozitatea accentuată
- corectează tulburările de limbaj
- atenuează hiperactivitatea/hipoactivitatea
Beneficiile muzicii asupra copilului. Stim ca muzica lenta, armonioasa cu tonalitati joase are efect calmant, relaxant si chiar sedativ asupra adultilor. Dimpotriva muzica cu ritmuri rapide, tonalitati diferite, zgomotoasa, nu este pe placul oricui si creste adrenalina dand o stare de agitatie si uneori chiar discomfort.
Cel mai des intalnite sunt cantecele de leagan, folosite de majoritatea parintilor sau bunicilor atunci cand incearca sa adoarma copilul seara sau atunci cand acesta se trezeste noaptea si incepe sa planga.
Poate muzica sa-l faca mai destept pe copil? Unii experti sustin faptul ca abilitatea de a canta la un instrument muzical, stimuleaza inteligenta, astfel ca un copil care canta la vioara sau pian va rezolva mult mai repede o problema la matematica decat unul care nu are aceste aptitudini. Un studiu realizat pe un grup de copii de 4 ani care pot sa cante la pian a aratat faptul ca acestia au dobandit abilitati speciale de intelegere a spatiului tridimensional.
Copii mici au o memorie muzicala excelenta. De multe ori acestia isi dau seama daca o piesa binecunoscuta nu este interpretata corect.
Locul muzicii in viata copilului. Muzica poate sa inlocuiasca cu succes alte activitati precum privitul televizorului sau jocurile pe calculator.Instalarea unui sistem audio sau a unui instrument muzical, poate stimula apetitul pentru muzica, cantat sau dans.
Muzica trebuie sa fie prezenta cat mai mult in viata de zi cu zi. Gustul pentru muzica nu este innascut ci trebuie cultivat in timp. Talentul de a canta sau a interpreta muzica la un anumit instrument este insa innascut, dar trebuie explorat in timp util pentru a obtine rezultate exceptionale.
Unii copii prefera sa-si compuna si interpreteze singuri muzica pe care vor sa o asculte. Dintre instrumentele cele mai indragite la aceste varte mici, amintim, pianul sau orga, tobele, xilofonul, urmand ca apoi odata cu cresterea in varsta sa fie atras si de alte instrumente precum vioara, instrumentele de suflat si de ce nu calculatorul (muzica electronica).
Abilitatea de a canta cu adevarat la un instrument muzical nu apare decat dupa varsta de 3 ani (la acesta varsta creierul este suficient dezvoltat pentru a desfasura activitati complexe), insa nu este niciodata prea devreme sa lasam copilul sa se joace si sa exploreze instrumentele muzicale.
Sursa: www.copilul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu