vineri, 19 iunie 2009

"Hă, hă, hă... Google, nu profesori!"


"Hă, hă, hă... Google, nu profesori!"


"Despre Herodot orice elev poate afla de pe Google". Din păcate acelaşi Google a indexat şi enormitatea asta, debitată, pentru a nu spune "emanată", de Traian Băsescu. Aşadar, dragi profesori, asta e părerea pe care o are preşedintele României despre dumneavoastră. Că nu valoraţi mai mult decât Google, că, la o adică, puteţi fi înlocuiţi de celebrul motor de căutare şi, cât mai aveţi timp, ar fi bine să vă reprofilaţi în ospătari, chelneri, constructori, agricultori, de care ţara asta are mai mare nevoie acum.
Sistemul românesc de învăţământ e la pământ.
Viziunea lui Băsescu arată de unde vine problema. Cum să te aştepţi ca sistemul să fie reformat în mod real, să existe vreo preocupare în acest sens, în condiţiile în care însuşi şeful statului dă de înţeles că nu avem nevoie de profesori? Că Google poate face munca tuturor învăţătorilor şi profesorilor din România? Unde mai pui că Google nu iese în stradă şi nu cere majorări salariale de 10, 20 ori chiar 50%!
Uite-aşa, Băsescu a găsit soluţia pentru salariile profesorilor. În fond, e mai ieftin abonamentul la internet, decât susţinerea educaţiei. Deşi, mă întreb, oare cine o să-i mai înveţe pe elevi să utilizeze internetul? Cine o să-i mai înveţe să citească ce apare pe internet? Şi, mai ales, să înţeleagă ceea ce scrie acolo? Desigur, pentru cei de-o minte cu Băsescu, ăsta ar fi ultimul lucru de dorit. Ca oamenii să înţeleagă. Să priceapă ceea ce li se întâmplă.
Pentru Băsescu şi cei din tagma lui ar fi mult mai simplu ca totul să fie luat cum le-a fost servit. Cu copy-paste. Şi înghiţit apoi fără nicio problematizare. Domnule Băsescu, ştiţi ce se mai poate afla de pe Google? Că, în curând, vin alegerile. Şi că profesorii au drept de vot.
Dacă nu credeţi, daţi un search pe Google.

Articolul este preluat de pe Clujeanul.

Un banc bun şi de actualitate

Un puşti vine revoltat de la şcoală şi îi spune tatălui său că acolo îl pun să înveţe numai inutilităţi. Tatăl îl întreabă uimit: - Cum adică? - Păi la istorie ne pune să memorăm nişte ani: 1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cică sînt importanţi! - Altceva... - Păi la geografie tot aşa trebuie să reţinem tot felul de denumiri, ca de exemplu: Carpaţii `Scurburii`, Strîmtoarea `Fosfor` şi Dardanele, de parcă mi-ar folosi la ceva chestiile astea! Dacă mă întrabă careva merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google şi aflu... simplu, nu?
- Da, fiule, da` să zicem că ieşi şi tu cu o fată, şi cum vă ţineţi voi aşa, de mînă, ea te întreabă ce înălţime are vîrful Chomolugma?
- Nu-i problemă! Merg repede la un Internet Cafe, că-i deschis non-stop, dau search pe Google, aflu şi mă întorc să-i spun...
- Da, da` pînă te întorci tu să-i spui că are 8848 m s-ar putea să o găseşti ocupată!
- Cu cine?
- Păi, tot cu un prost aşa ca tine, da` care are laptop

Un banc nou

Ştii care-i diferenţa între curaj şi tupeu?
Curajul înseamnă să te întorci acasă la miezul nopţii, să-ţi vezi nevasta aşteptându-te cu un măturoi în mână şi să o întrebi: - Încă mai faci curat, sau tocmai te pregăteai să decolezi?
Tupeul înseamnă să te întorci acasă la miezul nopţii, învăluit într-un nor de parfum, cu urme de ruj pe haine, să-ţi vezi nevasta aşteptându-te cu un maturoi în mână, şi să-i spui:
- Nu te enerva, tu urmezi.

luni, 15 iunie 2009

tărâm de vis

Directia 5 - Taram de vis
Artist: Directia 5

I:
Copaci din flori,
Petale pline de culori
Plutesc spre zori,
Ma simt de parca as fi un nor.

Refren:
Pe taram de vis ma asez
Ganduri fara rost traiesc
Roua din priviri as vrea
Sa o incerci dac-ai putea.

II:
A fost frumos,
A fost asa cum mi-am dorit
Plutesc spre zori
Ma imbat cu sursurul din nori.

Refren:..
Sa o incerci dac-ai putea...
Sa o incerci dac-aï putea...

I:..
Refren:..

vineri, 5 iunie 2009

Dacă

Dacă...
de Rudyard Kipling [Rudyard_Kipling ]

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,

Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,

Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,

Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,

Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,

Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!