luni, 27 aprilie 2009

Lista de cumpărături

LISTA DE CUMPARATURI

O femeie imbracata saracacios, cu o privire de invins, a intrat intr-o zi intr-o bacanie. S-a apropiat de stapanul magazinului intr-un mod foarte umil şi l-a intrebat daca nu ar putea sa-i dea si ei pe datorie cateva alimente.
I-a explicat cu glas usor ca sotul ei era foarte bolnav si ca nu putea munci, si ca aveau si sapte copii, care trebuiau hraniti.
Bacanul, a privit-o de sus si i-a cerut sa paraseasca imediat magazinul sau.
Avand insa in gand nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus:
Va rog, domnule, o sa va aduc banii inapoi de indata ce voi putea.
Bacanul insa ii spuse ca nu-i poate da pe datorie, pentru ca nu are credit deschis la magazinul sau.
Langa tejghea se mai afla inca un client, care a auzit discutia dintre cei doi. Clientul facu cativa pasi inainte si ii spuse bacanului ca o sa acopere el costurile pentru orice are aceasta femeie nevoie pentru familia sa. Bacanul raspunse parca in sila:
Ai o lista cu cumparaturile de care ai nevoie?
Femeia a raspuns: Da, domnule.
O.K, spuse bacanul, atunci pune-o pe cantar si eu o sa-ti dau marfa de aceeasi greutate cu lista dumitale. Femeia, ezitand o clipa, cu privirea in jos, baga
mana in geanta si scoase o bucatica de hartie pe care scrise ceva in graba. Apoi puse cu grija biletelul pe cantar, cu privirea tot aplecata.
Ochii bacanului si ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cantarul statea inclinat in partea cu hartia.
Bacanul, privind la cantar, s-a intors usor catre client si ii spuse mormaind: Nu-mi vine sa cred!
Clientul a zambit, iar bacanul a inceput sa tot puna pe cantar alimente. Cantarul tot nu se echilibra, asa incat acesta tot punea pe el alimente, din ce in ce mai multe, pana cand pe cantar nu a mai incaput nimic.
Bacanul sedea privind cu dezgust. In fine, smulse bucatica de hartie de pe cantar, si o privi cu mare uimire.
Nu era vorba de o lista de cumparaturi, ci era o rugaciune, care spunea asa:
"Iubite Doamne, Tu imi cunosti nevoile, asa ca eu le pun in mainile Tale."
Bacanul ii dadu femeii alimentele si privea in continuare tacut, inmarmurit. Femeia ii multumi si pleca din magazin. Celalat client ii dadu bacanului o hartie de 50 de dolari si ii spuse: A meritat toti banii! Numai Dumnezeu stie ce greutate are o rugaciune.

vineri, 24 aprilie 2009

zodia Taur



A început zodia taurului şi pentru ca avem şi noi un pui de tăuriţă am căutat câteva caracteristici ale taurului.

Zodia Taur
21 aprilie - 21 mai


Caracteristica generala a zodiei Taur: semn negativ, feminin
Element definitoriu pentru zodia Taur: Pamânt
Calitate definitorie pentru zodia Taur: semn Fix (stabilitate)

Planetele si zodia Taur

* Planeta guvernatoare: Venus
* Planeta carierei profesionale: Uranus
* Planeta dragostei: Pluton
* Planeta câstigurilor financiare: Mercur
* Planeta sanatatii si a muncii: Venus
* Planeta casei si a familiei: Soarele
* Planeta spiritualitatii: Marte
* Planeta calatoriilor, a studiilor si a religiei: Saturn

Culorile zodiei Taur: galben, galben-portocaliu, nuante de huma
Pietre pretioase caracteristice pentru zodia Taur: coral, smarald
Metale caracteristice pentru zodia Taur: cupru
Ziua cea mai favorabila pentru zodia Taur: vineri

Principalele calitati ale zodiei Taur: loialitate, tenacitate, stabilitate, rabdare
Cea mai puternica dorinta a nativului din zodia Taur: bunastare materiala, confort
Defecte ale nativului din zodia Taur: încapatânare, tendinta de a deveni prea posesiv si materialist

Relatii între zodia Taur si alte zodii

* Compatibilitate generala foarte buna cu zodiile: Fecioara, Capricorn
* Compatibilitate generala redusa cu zodiile: Leu, Scorpion, Varsator
* Compatibilitate foarte buna pe plan profesional cu zodia: Varsator
* Compatibilitate foarte buna pe plan emotional cu zodia: Leu
* Compatibilitate foarte buna pe plan financiar cu zodia: Gemeni
* Compatibilitate foarte buna pentru casatorie si/sau parteneriate cu zodia: Scorpion
* Compatibilitate foarte buna pentru proiecte de creatie cu zodia: Fecioara
* Compatibilitate foarte buna pe plan spiritual cu zodiile: Berbec, Capricorn

Personalitatea zodiei Taur

Un Taur autentic gândeste si actioneaza conform realitatii. El îsi cunoaste limitele, iubeste ordinea, este obiectiv, nu amesteca obligatiile cu distractia, este rabdator, rezistent, practic, iubeste muzica si arta si mai ales placerea. Este adeptul naturaletei, al lipsei de complicatii. Este inimos, sociabil si are simtul umorului. Schimbarile nu-i stau în fire. Are nevoie de siguranta. Gândurile si sentimentele lui sunt ghidate de ideea de proprietate, chiar daca este vorba despre cea a partenerului. Daca Soarele este prost aspectat în horoscop, nativul Taur poate fi dominat de dorinta de comoditate si de placeri, dar si de încapatânare, gelozie.

Nativul din zodia Taur poate fi dur, unilateral si inflexibil, de neclintit din prejudecatile lui, imobil spiritual. Comportamentul Taurului depinde foarte mult de starea sa de spirit, fapt care nu face decât sa-l traga în jos. Stapânirea instinctelor poate deveni o problema. Perseverent si ferm, iubeste luxul si siguranta. Este un prieten credincios si un dusman neînduplecat.

Sanatate : În cazul nativului Taur, sunt sensibile gâtul, esofagul, partea superioara a aparatului respirator. Digestia poate fi proasta.

miercuri, 22 aprilie 2009

premiu nou



Primit de la julia careia ii multumesc tare mult.
Il ofer cu plecere night-shadow , Elenei , Anei si tuturor celor care poposesc aici.

...din nou visul...

Visele oamenilor sunt aripi cu care aceştia zboară spre cer. Yukio Mishima
Visele sunt ilustraţii din cartea pe care sufletul o scrie despre tine. Marsha Norman
Visul este mitul personal. Joseph Campbell
Visul nu cunoaşte jumătăţi de măsură. Dostoievski.
Visaţi visuri măreţe, căci numai visurile măreţe pot să facă sufletul oamenilor să vibreze. Marc Aureliu. Dacă creatorul nu le-a dat oamenilor aripi să poată zbura, le-a dat în schimb vise măreţe. Valeria Mahok. Daca iti arunci visele in spatiu, asemenea unui zmeu, niciodata nu vei sti ce iti vor aduce inapoi: o viata noua, un prieten nou, o dragoste noua, o tara noua. Anais Nin. Realitatea este falsa. Visele sunt reale. Tupac Shakur Viitorul apartine celor care cred in frumusetea viselor lor. Eleanor Roosevelt Toti cei care au realizat lucruri marete au fost mari visatori. Orison Swett Marden

joi, 16 aprilie 2009

Joia patimilor

Ştergarul

Costache Ioanid
(1912-1987)

La Cina cea de Paşte, în camera de sus,
Înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Iisus.
Se revărsă din sfeşnic o galbenă lumină
pe pâinile calde, pe mielul fără vină…
Era plăcut prilejul şi toate pregătite.
Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite,
un rob sau o copilă, ca, dup-a vremii lege,
cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege,
să le aline talpa de colbul de pe drum.
Şi-acum cei doisprezece, sfielnici oarecum,
se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă?
Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă?
O, dar iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare
când vasele cu apă, când praful pe picioare.
Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară:
- N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară?
- Chiar eu?… Nu şade bine. - Eu doar sunt mai bătrân.
- Dar tu? Tu cel mai tânăr? - Eu stau lângă Stăpân…
- Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei.
- Chiar eu?… Sunt cel din urmă la Domnul între ei?
- Dar tu cel ce ţii punga? - Eu am făcut de-ajuns.
Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns…
- Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală?
- Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială…
- Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…?
Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu.
Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher,
S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cer
Şi-a-nfăşurat ştergarul, S-a aplecat uşor
Să-şi spele ucenicii, ca rob al tuturor!
De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus.
Şi-acum a câta oară? - Se-aşează iar Iisus
Prin Duhul Sfânt să-ntrebe pe cei ce-L înconjoară:
- N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?…
Tu, soră Mărioara? Tu, Radu? Tu, Mihai?…
Frumos va fi odată acolo sus în Rai!
Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă.
Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă?
E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob!
Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob?
Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting,
Batiste-n care lacrimi în taină se preling,
Sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere,
Sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere,
Sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital,
Sunt suferinzi ce-aşteaptă al Cerului semnal.
Se cere osteneală si jertfă uneori.
Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori.
Nu mânui Cuvântul, când harul nu ţi-e dat,
Cât mătura şi acul şi rufa de spălat,
Cât cratiţa, toporul şi roata la fântână,
Ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână.
Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi,
Să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi;
Să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul.
Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul?
- Chiar eu?… Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.
- Chiar eu?… Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân…
- Chiar eu?… Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns.
- Chiar eu? - Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns.
Atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina,
Iubirea fără margini trăindu-şi iarăşi taina,
Încet - a câta oară? – S-a ridicat Iisus
Şi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar şi-a pus.
Aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi,
Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi.
La jugul fără slavă Iisus din nou Se-njugă!
El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă!
Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână!
Iisus vă spală astăzi cu propria Sa mână!
Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge!
Iisus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!…
*
Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul!
Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul!
Şi nu uitaţi pe cale, orice lucrare-i bună,
Dar cine ia ştergarul, acela ia cunună!

marți, 7 aprilie 2009

Paştele pe înţelesul celor mici

Ieri fetiţa mea a venit de la grădiniţă şi mi-a vorbit despre răstignirea Domnului. Am fost foarte impresionată mai ales că ea e micuţă. Dar am văzut că e tare receptivă.
Aşa că m-am gândit de ce sa nu incepem incursiunea in spiritul sarbatorilor prin invăţarea unor mici poezii dedicate sarbatorii de Paşti. Cand este vorba de cei mici, acestia au capacitatea de a memora foarte multe poezii, este doar de datoria noastra sa îi invatam ce se cuvine.

La Paşti (George Topârceanu)

Astăzi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necajite si mânjite,
Zece oua inrosite.

Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce va este, fratioare,
- Ce va doare?
Nu va ninge, nu va ploua,
Stati gatite-n haina noua,
Parca, Dumnezeu ma ierte,
N-ati fi oua...
- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si fraise
Langa pasca cu orez.
Si schimbindu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:
- Pan'la urma tot nu scap!
- Ne gateste de parada.
- Ne ciocneste cap in cap
Si ne zvarle coaja-n strada...
- Ce rusine!
- Ce dezastru!
- Preferam sa fiu omleta!
- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru...
- Si eu unul violet...
- Eu, mai bine-ar fi sa tac:
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!...


Paştele

S-aude-al clopotelor cant
Prin firea, care se renaste
Si falnic iese din mormant,
Cu biruinta Domnul Sfant,
Ai zi de Paste.

Si dupa slujba ies la rand
Batrani, cu spatele-aplecat,
Barbati cu chipul luminat,
Si-n urma ies copii cantand:
"Hristos a inviat!".

In jur pe margini, stau cei mari,
Privind la falnicii feciori,
Din mandrul sir al falnicei hori;
Si-n mijloc canta lautarii,
Din cobze si viori.

Sunt veseli toti si bucurosi,
Si toti cu suflet-naltat;
Oriunde se-ntalnesc in sat,
Isi zic cum zis-au mosi stramosi:
"Hristos a inviat!"