vineri, 27 martie 2009

pledoarie pentru cartea celor mici


Ce frumos e sa fii copil! Mai ales atunci cand mama si tata au grija de tine si te rasfata cu ce vrei tu.
In plina perioada a obsesiei pentru cumparaturi, in ciuda obsesiei cu criza, ma pierd fericita, de cele mai multe ori cu fetita mea, si ea mare cunoscatoare, credeti-ma pe cuvant, printre rafturi si rafturi de jucari, papusi, jucarii de plus incredibil de frumoase si pufoase, papagali care vorbesc, caini si caluti care se misca daca ii mangai, elicoptere si avioane cu telecomanda, eroi din desenele animate in voga, puzzle-uri in modele diverse si nesfarsite, cuburi si lego-uri de toate formele si, nu in ultimul rand CARTI!
Da carti, poate nu v-ati fi gandit prea des la carti cand e vorba de un copil, dar daca il obisnuiesti de mic cu cartile ( chiar de foarte mic, ca si aici oferta e foarte bogata, de la carti din carpa la carti din material plastic)nu va fi tentat sa le rupa sau sa le distruga. Cunoasc multi parinti care nu ofera copiilor lor carti tocmai din acest motiv, distrugerea. si chiar e pacat sa fie privati de carti.
Fetita mea este unul dintre copii care renunta bucuros la un plus sau papusica sau orice altceva in favoarea unei carti. evident frumos colorata!
Multe carti pentru copii mici, mijlocii si mari de-a binelea exista in comert, carti frumoase, colorate, cu puzzle-uri incorporate si figurine din carton care rasar din carte atunci cand o deschizi, povesti fermecate in culori atragatoare si personaje nemuritoare care impodobesc coperti ispititoare. Carti frumoase , de buna calitate, scoase pe hartie buna si lucioasa, cu ilustratii dragalase si adecvate micilor cititori si preturi uneori pe masura entuziasmului de pana acum, alteori mai acceptabil, dupa noroc si disponibilitatea de a jongla printre librarii.
Dupa parerea mea cartea e un dar frumos pe care il putem face in fiecare zi, fara sa asteptam neaparat ocazii speciale, copiilor de langa noi, fie proprii sau nu.

3 comentarii:

Sorin Micutiu spunea...

Lumea intrernetului este deosebita daca sti cum sa-ti foloseti timpul si apoi cum sa-ti pastrezi partasia cu semnii tai. Dumnezeu sa te poarte in carul sau de biruinta!

P.S. Daca ai timp, avem aici o povestire interactiva...un dar de gand..sa mergem mai departe. Multumesc!

http://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/2009/02/povestea-unui-ingeras-partiala.html

Carol spunea...

Si fetitei emle ii plac cartile. Cand era micuta le cam distrugea... acum mimeaza ca citeste din ele cum face doamna la gradinita. Invatam oricum alfabetul si sunt sigura ca in curand cartile o vor capta si mai mult. Cu toate acestea... papusile de plus sunt pentru ea inca universul in care se refugiaza.

Ramona spunea...

Loredana, ce bucurie sa citesc randurie tale:)
Intr-adevar, de mare ajutor sunt cartile inca din perioada copilariei.
Tin minte si acum cartile copilariei mele...frumos mai era!

Multa bucurie alaturi de fetita ta si joaca frumoasa.:)