joi, 26 februarie 2009

Aniversare


Numai mâine nu-i poimâine...
Pentru ca atunci, adică pe 28 februarie împlineşte ultima mea finuţă 1 anişor.
La mulţi ani, Bogdana Anastasia!
Aşa că tortuleţ, lumânărele, cadouţe şi bineînţeles vestitul tăiat de moţ.
Deşi mai am alte doua finuţe de botez în afară de ea, Miruna şi Cristina, şi prin urmare experienţă în aceste plăcute îndeletniciri, deşi sunt la rândul meu mamă de moţată şi aşadar trecută prin astea de o parte şi de alta a baricadei, tot timpul mai aud de câte un obicei care mă uimeşte. Aşa că m-am gândit să caut şi să adun aici mai multe obiceiuri mai mult sau mai puţin „păgâne” care se practică la un asemenea eveniment.

In religia ortodoxa, actiunea de taiere a motului are loc atunci cand copilul a implinit 1 an si consta in taierea unei suvite de par (mot) de pe capul copilului.
Motul se poate taia pana la 3 ani in cazul in care se doreste amanarea evenimentului si se face de catre nas, fiind insotit si de alte obiceiuri, care nu au nici o legătură cu ortodoxia.
Printre ele se numara si asezarea pe o tavita a mai multor lucruri (foarfeca, bani, oglinda, creion, carte, parfum etc) de pe tava copilasul alegand trei obiecte.
Se spune ca obiectele alese spun care vor fi inclinatiile copilului cand va fi mare sau meseria pe care acesta o va alege in viitor.
De exemplu, daca alege foarfeca, ar putea fi croitor sau creator de moda. Alegerea banilor il pot trasnforma intr-un afacerist de succes, oglinda indica, mai ales in cazul fetelor, cochetarie si ingrijire excesiva.
Alegerea cartii da sperante parintilor asupra faptului ca micutul lor va alege o cariera stiintifica, ce presupune cunoastere si intelepciune.
Creionul poate dezvalui un scriitor valoros sau un critic de arta, iar parfumul duce cu gandul la podiumurile prezentarilor de moda.
Corect ar fi sa nu trişezi şi sa aşezi pe tavă numai lucruri de valoare. Se aşează şi un drob de sare care semnifică sărăcia şi un pahar cu vin pe care dacă îl alege cică va fi betiv sau poate va lucra în domeniu, cine poate şti. Se pot da multe interpretări în funcţie de ce ne convine.
Desi este foarte apreciat de multi parinti, totusi acest obicei este dezaprobat de biserica, deoarece tinde sa accentueze idea de predestinare, idee respinsă cu vehemenţă de unii dintre crestini.
Cautand in scrierile crestin ortodoxe, am remarcat urmatoarea opinie: "Aici trebuie spus ca invatatura Bisericii Ortodoxe respinge predestinarea si nu considera ca omului ii este hotarata soarta inca de la venirea sa pe lume.
De aceea, orice ritual de tipul taierii motului, al ruperii turtei dulci sau al alegerii obiectelor este, in realitate, contrar invataturii crestine si poate fi profund daunator, atata timp cat il pune pe copil sub semnul superstitiei, in opozitie flagranta cu cel al Crucii"
Dreapta randuiala

Aici trebuie spus ca invatatura Bisericii Ortodoxe respinge predestinarea si nu considera ca omului ii este hotarata soarta inca de la venirea sa pe lume. De aceea, orice ritual de tipul taierii motului, al ruperii turtei dulci sau al alegerii obiectelor este, in realitate, contrar invataturii crestine si poate fi profund daunator, atata timp cat il pune pe copil sub semnul superstitiei, in opozitie flagranta cu cel al Crucii. De vreme ce Sfanta noastra Biserica invata ca omul isi construieste viata si mantuirea clipa de clipa, in conlucrare cu harul lui Dumnezeu, practicile care sa-i aduca copilului noroc, bogatie sau invatatura sunt pagane. Faptul ca ele vin din traditia populara nu le da nici un fel de legitimitate in cadrul Ortodoxiei, chiar daca sunt imbracate in parfum arhaic si considerate semne ale apartenentei la neam, de exemplu.
Din pacate, multe datini populare de sorginte pagana au poluat Ortodoxia romaneasca intr-atat incat au ajuns sa concureze, sa se impleteasca si chiar sa invinga slujbele bisericesti. Vazandu-le atat de puternice, Biserica a incercat sa le increstineze, dar multe si-au pastrat caracterul profund pagan, plasandu-l pe om mai aproape de superstitie decat de Dumnezeu. De aceea, ar fi ideal sa le pastram numai ca pe simple traditii, golite de sensurile pagane, si sa nu le aducem in vietile noastre ca litera de lege, pentru ca nu reprezinta Legea lui Dumnezeu.
Iar din folclorul nostru şi din nenumăratele noastre obiceiuri strămoşeşti am selectat:
Taierea motului
Obicei respectat din mosi stramosi, taierea motului se practica pe toate meleagurile tarii noastre, diferentele de la zona la zona fiind foarte mici.
Se practica la un an de la nasterea copilului in mod obisnuit, dar si la trei ani sau chiar la cinci, obligatoriu insa in an cu numar fara sot.
Motul se taie baietilor, iar la fete rareori, cum doresc parintii deoarece asta implica cel putin o masa de pranz, dupa cat de instarita este familia. In unele zone ale tarii deasupra capului fetitelor se rupe turta.
Se obisnuieste insa sa se dea o petrecere la care sunt invitati pe langa nasii copilului si rude si vecinii sau cei apropiati, intocmai ca la botez cu bucate alese cum sunt supa, fruptura, cozonacul.
In unele locuri se mai practica taiatul motului acasa la nas, caruia i se aduce asa-numitul „plocon”, un dar constand dintr-un vitel, o oaie sau pasari.
Nasul trebuie sa dea copilului cadou ori un animal ori bani sau ambele.
Copilul, imbracat in haine primite cadou de la nas, este pus pe o perna care se daruieste mai apoi de mama nasei ori pe o galeata cu apa pe care se pun trei colaci mari.
Ca sa nu se imbolnaveasca se zice ca cel mic trebuie legat la ochi ca sa nu vada cand i se taie motul.
De funda cu care este legat la ochi se prinde la capat un banut pentru noroc.
Se zice ca pana la taiatul motului nu se ia deloc din parul copilului care in acea zi este impletit cu funda albastra la baiat si rosie la fata.
Cu o foarfeca sau un briceag nasul taie motul si intreaba: „De ce ti-e motul, finule?” la care cei de fata raspund: „De noroc si sanatate si de o oaie cu lapte”.
Motul taiat se pastreaza ca amintire laolalta cu lumanarea de la botez si se arata copilului cand acesta implineste sapte ani dupa care se ingroapa la radacina unui pom fructifer. Unii parinti prefera sa pastreze motul taiat in forma de cruce pe un banut cu o picatura de ceara.
Sau se mai obisnuieste ca motul sa fie ingropat in ziua taierii motului intr-un lan de grau, ca parul celui mic sa fie bogat.
Un alt obicei la taierea motului este sa se puna diferite obiecte pe o tava in fata copilului, cum ar fi: carte, creion, paine, carbune, cosmetice, lana si pamant si este lasat sa aleaga de trei ori cate un obiect. Ce va alege arata la ce va avea noroc in viata.
Indiferent de zona si de varietatea obiceiurilor, esenta e aceeasi. Tăierea motului este un prilej de bucurie si veselie pentru familia celui mic, pentru parintii spirituali ai copilului adica nasii si pentru toti cei apropiati acestora.

Un comentariu:

Anonim spunea...

foarte interesant multumim pentru ca ati scris aceste randuri sunt foarte utile pentru multi parinti si chiar nasi